Chiriile din Marea Britanie sunt printre cele mai mari din Europa, ba chiar din întreaga lume. O casă cu 2 camere se închiriază, în zone periferice ale capitalei Regatului Unit, cu sume ce depășesc 1.500 de lire pe lună.
Chiar și la astfel de prețuri, casele și apartamentele sunt, de multe ori, de nelocuit.
Multe familii de români povestesc cum au fost nevoite să renoveze întreaga casă pentru a putea locui în ea, cu toate că plătiseră, cu totul, peste 3.000 de lire sterline, având în vedere depozitul care este echivalent cu chiria pe prima lună.
„Când a văzut proprietarul aragazul curățat, ne-a întrebat dacă am cumpărat unul nou”, ne-a spus un chiriaș. Alții au spus că au aruncat toată mocheta din casă și au pus, pe banii lor, parchet. „Mirosea îngrozitor, era boală curată”, au spus ei.
Povestea unei familii de chiriași români depășește însă orice imaginație. După ce au semnat contractul cu agenția imobiliară „Alexander Reed”, din Londra oamenii au constatat că locuința pe care au închiriat-o era plină de ploșnițe. „3.600 de lire am dat, cu tot cu utilități”, ne-au spus ei. Chiria era 1.500 de lire sterline pe lună pentru o casă formată din două dormitoare, sufragerie, bucătărie și baie în zona Hounslow, vestul Londrei.
Românii spun că au observat că în acea casă era necesară o curățenie exemplară, probabil una care ar fi durat trei zile. „Știam că așa sunt casele pe aici, prețul ni s-a părut bun, așa că am fost de acord”, spun ei.
Însă, atunci când s-au apucat de curățenie au constatat că lucrurile erau mai grave decât credeau ei. Paturile erau pline de ploșnițe. Gândacii periculoși mișunau și pe sub mocheta extrem de murdară.
Au cerut pe loc rezilierea contractului, însă agenția i-a amânat mai multe zile, căutând tot felul de tertipuri pentru a nu le înapoia banii, au mai spus oamenii. Mai mult, cei doi soți se mutaseră definitiv și nu aveau unde să locuiască în condiții decente: „Nu aveam cum să locuim acolo, era ceva de nedescris.”
Potrivit unui site de specialitate, ploşniţele de pat trec prin cinci stadii larvare. După fiecare năpârlire larvele trebuie să se hrănească cu sânge. În acest sens ele preferă sângele de om, dar se hrănesc şi cu sânge de mamifere mici şi păsări. După fiecare etapă de hrănire cu sânge, insectele pot rezista perioade lungi fără hrană.
Ploşniţa de pat poate transmite de asemenea şi hepatita B. Pe lângă aceasta s-a mai constatat Ia ploşniţe şi prezenţa altor viruşi, printre care şi hepatita C şi HIV. Transmiterea acestor viruşi la om nu a putut fi încă dovedită ştiinţific.
Am contactat și agenția care ține la închiriere o astfel de casă, însă nu am primit nici un răspuns deși am așteptat mai multe săptămâni.
