40% dintre votanții AUR au până în 35 de ani, potrivit Institutului Român pentru Evaluare și Strategie (IRES). În diaspora, AUR a obținut un rezultat uluitor, fiind practic umăr la umăr cu PNL, partid istoric preferat de obicei de românii din străinătate. Care au fost factorii pentru care tinerii din diaspora au preferat să voteze un partid considerat de mulți ca fiind extremist.
„Deși profilul partidului este de tip extremist, nu este corect să transferăm această etichetă la întregul lor electorat. Categoriile care i-au votat și motivele acestora sunt mult mai variate”, explică Monica Stroe, doctor în antropologie și absolventă a unui masterat despre naționalism la Central European University.
Potrivit Libertatea, Monica Stroe corelează popularitatea partidului în rândul diasporei, mai ales din Italia, Germania și Spania, cu popularitatea în rândul tinerilor din medii defavorizate care au fost expuși la problemele sociale asociate migrației.
Florin Nica, 35 de ani, un român stabilit în Londra, spune că la prezidențiale a votat cu Iohannis, iar „acum crede că a făcut o greșeală”.
Florin ica este de șase ani în Londra și spune că are aici o viață mult mai bună decât în România. A primit un credit pentru studii, cu care și-a plătit un curs de calificare în IT, ia acum lucrează în domeniul administrării de servere.
„Vreau ca țara mea să arate mai bine în comparație cu ce am lăsat în urmă. Pe mine mă doare cel mai tare tăierea pădurilor. Nimeni nu vrea să oprească hoția asta. E cum zicea Băsescu: unde pui mâna, acolo găsești corupție”, spune bărbatul de 35 de ani.
Florin crede că sistemul a generat mereu același tip de politicieni: „Hoți, care fac ce spun forțele străine ca NATO sau UE, nu ce este bine pentru români”.
De când s-a stabilit în Londra, în afară de alegerile din 6 decembrie, a mai mers doar la ultimele alegeri prezidențiale, când a votat pentru Klaus Iohannis. „Nu puteam să votez pentru o analfabetă”, explică Florin. Acum însă, crede că a făcut o greșeală.
Cercetătorul Remus Anghel spune că după alegerile prezidențiale din 2004, când Traian Băsescu a câștigat primul mandat, s-a vehiculat mitul că „diaspora este o forță progresistă, pentru că se opune PSD-ului”.
„Nimeni nu s-a întrebat de ce unii oameni care locuiau în Moldova și votau cu PSD, după ce se stabileau într-o țară din Vest, votau cu un partid de dreapta. Votul lor e posibil să nu fi fost ideologic în sensul de stânga versus dreapta, ci pentru o societate care să se apropie de bunăstarea pe care o văd în afară”, explică el.
Cercetătorul susține că o ipoteză pentru comportamentul votanților din diaspora, inclusiv cei tineri, pleacă de la dorința de schimbare. „Ei compară societatea unde muncesc cu ce au lăsat în România. Nu ține doar de politică. Instituțiile funcționează mai bine în Marea Britanie sau Italia, în ciuda harababurii pe plan politic”.
