A venit în Londra acum un an şi jumătate, pentru că nu mai reuşea să-şi plătească ratele la casa din Bucureşti. În România a lucrat în domeniul vânzărilor auto, sector afectat de criza financiară încă de la debutul ei. În UK a muncit la început într-o spălatorie auto şi acum pe şantier ca necalificat. Este povestea lui Mihai Dumitru (34 de ani), care şi-a lăsat acasă o soţie şi o fiică de 7 ani. Acum numără zilele până când familia va veni să-l viziteze.
Dumitru s-a născut în Găeşti, Dâmboviţa, dar după terminarea facultăţii s-a stabilit în Bucureşti. “Studenţia a fost cea mai frumoasă perioadă din viaţa mea”, povesteşte Dumitru.
“Nici atunci nu erau bani dar toţi eram la fel. Aşteptam pachetele de acasă şi primeam de la părinţi doar câţiva bani de buzunar pe care îi cheltuiam în câteva zile”, spune Dumitru. Atunci a cunoscut-o şi pe viitoare sa soţie cu care s-a căsătorit la un an după terminarea facultăţii. Diana, soţia lui, şi-a dorit foarte mult un copil şi, pentru că nu au reuşit, după mai mulţi ani de încercări, au recurs la fertilizare în vitro. “Pentru că în România o astfel de procedură este costisitoare, am apelat la un credit bancar”, a spus Mihai.
“În niciun caz nu-mi pare rău pentru că am cea mai dulce fetiţă de pe pământ”, a spus cu mândrie tatăl Denisei. Fetiţa va împlini în august şapte ani.
Credit pentru casă
Pentru că numărul membrilor familiei s-a mărit, Mihai şi soţia lui au făcut un credit ipotecar pentru achiziţionare unei case, în plin avânt economic, când preţul imobilelor creştea de la o zi la alta.
“Ne-am cumpărat un apartament cu două camere în Rahova, în 2005.
Creditul este pe 25 de ani, deci nu mai avem mult şi-l achităm”, glumeşte Dumitru. Totul a mers bine până când a venit criza. Veniturile familiei s-au diminuat, pentru că s-au redus şi comisioanele din vânzari. Mihai Dumitru a lucrat în Bucureşti la o reprezentaţă auto unde, pe lângă salariul fix, primea şi comision din vânzări. “Soţia mea este profesoară de istorie. Salariul este mizer, iar ratele sunt mari”, a adăugat Dumitru.
Spălător auto în UK
La începutul anului trecut, Mihai Dumitru a luat decizia de a pleca în Marea Britanie pentru că nu-şi mai permitea să-şi plătească ratele la bancă şi astfel risca să-şi piardă casa.
“Am venit la Londra pentru că aici am un văr şi aveam idee despre cum este viaţa în Anglia. Am stat la vărul meu aproape şase luni. Acum locuiesc într- o casă alături de alte două familii de români. Nu e uşor să împarţi spre exemplu o baie cu alte patru persoane, care pleacă la lucru la aceeaşi oră ca şi tine. Dar asta e, trebuie să te obişnuieşti”, a spus Dumitru. De lucru şi-a gasit după două săptămâni la o spălătorie auto. “Banii erau puţini, iar munca era invers proporţională cu aceştia. Dar am reuşit să trimit bani acasă”.
Necalificat în construcţii
După trei luni, lui Mihai Dumitru i s-a ivit posibilitatea să lucreze în construcţii. Dar pentru că nu avea National Insurance Number, nu a putut să înceapă lucrul. A obţinut NINo două luni mai târziu şi de atunci munceşte ca necalificat în construcţii.
“Colaborez cu o agenţie. N-am lucrat niciodată cu mai puţin de 50 pounds pe zi. Acum sunt la o lucrare care va mai dura cel puţin şase luni şi mă plătesc cu 70 de lire pe zi”, a spus Dumitru. “Nu sunt nici mulţi, nici puţini, ştiu însă că în România nu aş fi câştigat banii ăştia niciodată şi, în niciun caz, în costrucţii ca necalificat”, povesteşte Mihai.
Munca pe care o depune este grea. Dumitru povesteşte că are bătături în palme dar nu mai simte nimic. “Fac băşici în fiecare zi, se sparg şi a doua zi fac altele”, povesteşte el.
Dor de familie
Nu s-a gândit niciodată că va ajunge în această situaţie, însă proverbul românesc “nevoia te învaţă” i se potriveşte mănuşă. Chiar dacă are o facultate, nu crede că se află într-o postură penibilă, se încurajează spunându-şi că este doar o perioadă şi toate aceste sacrificii merită. La urma urmelor aşa reuşeşte să-şi plătească ratele la casă.
“Nu vreu să rămân aici, nu-mi plac englezii, mi se par reci şi falşi. În plus, dacă e să mă enerveze ceva în fiecare zi este vremea asta. Urăsc ploaia! Anul acesta doar o săptămână am avut vară şi nu cred că vor mai fi zile însorite. Plouă în fiecare zi “, punctează el. “Când lucrurile se vor îndrepta în România, mă voi întoarce. Până atunci aştept să-mi vină familia în vizită. Fiica şi soţia mea vor veni în vacanţă trei săptămâni. Abia aştept să le revăd, nu le-am văzut de când am plecat”, spune Dumitru.
Anca Pandele
