Sensei Pardailan Minoiu are 45 de ani și a venit în Marea Britanie în 2008. A antrenat generații de copii karatiști în Hunedoara, orașul său natal și a obținut zeci de diplome și titluri cu elevii săi. A plecat din România, iar vreme de șapte ani a trăit cu speranța că într-o zi va putea să deschidă o școală de karate pentru copiii români din Londra. Acum, visul său capătă contur. A închiriat o sală în zona Edgware și vrea să reia pasiunea sa de o viață: artele marțiale japoneze.
„Am pasiunea aceasta din copilărie”, ne-a mărturisit Pardailan. „Cred că avem vreo cinci șase ani când am început să învăț karate. Pe vremea aceea nu existau cluburi sau altceva, decât ceea ce vedeam în filme. Însă am avut norocul să întâlnesc un tânăr care făcea Universitatea la Timișoara și se antrena cu un sensei din Iugoslavia, care venea special în România pentru asta.”
Regimul comunist nu permitea practicarea artelor marțiale de care Pardailan se îndrăgostise vizionând filmele cu eroi chinezi și japonezi. Însă nimic nu poate împiedica un tânăr care iubește artele marțiale să își urmeze visul. Astfel, a început antrenamentele, pe ascuns.
„Tânărul era vecin cu mine, locuiam în același cartier și am aflat că știe ceva despre karate și l-am abordat, iar apoi a acceptat să mă învețe și pe mine, chiar dacă aveam doar nouă, zece ani”, spune Pardailan Minoiu. „Ne antrenam pe ascuns, pentru că regimul nu permitea să te antrenezi, nu existau săli sau cluburi pentru arte marțiale. Așa că închiriam sala împreună cu doi sau trei prieteni și ne antrenam în stilul Shotokan.”
Imediat după Revoluți au apărut și cluburi de arte marțiale. Tânărul Minoiu a mers la unul dintre ele pentru a se antrena. Nu se gândea pe atunci la performanță. De abia în 1998, spune el, s-a putut vorbi despre performanță. Între timp s-a apucat să se antreneze și în taekwondo, cu maestrul Lucian Cosmescu.
În 1993 a pus bazele primului club de karate din Simeria, Hunedoara, apoi a făcut o asociație care în acest moment deține trei secții de lucru: Deva, Hunedoara și Simeria. Înainte ca profesorul să plece din România, la antrenamente veneau în jur de 150 de copii, iar de la momentul înființării și până acum pe la cluburile din Hunedoara au trecut în jur de 5.000 de puști.
„Premiile și recunoașterea ca sportivă au venit mai târziu”, spune Pardailan. „În acel moment, performanța era scopul meu, nu premiile. Foarte mult timp am avut centura maro, dar apoi mi-am dat seama că în evoluția clubului contează să ai centura neagră. Am fost la București și am obținut centura neagră în urma unui examen susținut în fața sensei-ului Mircea Ungureanu.”
A urmat apoi obținerea atestatului de antrenor. „Prima dată am făcut demersurile prin Federația de karate Modern, al cărui director era Adrian Popescu Săcele. Spun prima dată pentru că timp de un an de zile clubul nu a fost afiliat niciunei Federații, deoarece eram derutat. Erau vreo patru federații și nu știam pe care să o aleg. Acum suntem afiliați la Federația de Arte Marțiale, secția Eureka.”
„Am avut enorm de multe rezultate în urma activității din România”, spune Pardailan Minoiu. „În aproape 25 de ani de activitate, munca și profesionalismul nostru a fost răsplătită cu foarte multe premii. Participăm la mai toate campionatele internaționale. Sub egida Federației Române de Arte marțiale am obținut, aș putea spune, sute de premii și titluri: campioni naționali, campioni europeni. Sub egida Federației „Modern”, am obținut locul trei și locul patru la mondiale.”
Sensei Pardailan Minoiu spune că a plecat din România din cauza neajunsurilor, și în speranța unei vieți mai bune, atât pentru el, cât și pentru familia sa. De când a ajuns aici, în Londra, și-a dorit să deschidă propriul său club de karate: „A durat ceva timp, din cauză că nu aveam bani mulți, a trebuit să aștept ca să îndeplinesc toate condițiile cerute de stat. Prima dată a fost important pentru mine să-mi găsesc un loc de muncă, pentru a-mi putea aduce aici familia. Timp de un an, m-a ajutat soția cu asociația sportivă din România. Ea are centura maro și se ocupă în general de cei mici și de fete. Aici, dar și acasă, mă ajuta băiatul meu, care are acum 23 de ani și are și el centura neagră.”
Acum, Pardailan Minoiu lucrează ca asistent medical, însă în viitorul apropiat vrea să se dedice în totalitate sportului.
Clubul din Londra a fost deschis de curând. „La început, principala mea problemă a fost locul, aveam nevoie de o sală. Cu greu am reușit să găsesc o sală care să se modeleze pe orarul meu. Și banii sunt o foarte mare problemă, am investit din buzunarul meu aproximativ 4.000 de lire sterline doar ca să pot deschide clubul”, a spus Pardailan Minoiu.
El mai spune că la World Karate Club London nu există condiția apartenenței la comunitatea românească: „Nu fac discriminare, toată lumea e binevenită atât timp cât sunt respectate regulile, dar fiind român m-aș bucura să vină aici cât mai mulți copii români.”
„Am conceput un antrenament simplu, fiind la început, cam de două ori pe săptămână. Avem o grupă principală, 4-15 ani, pe care eu îi împart la sală în gupe de 4-7 ani, 8-12 ani și 12-15 ani. Este și o altă grupă, de copii de peste 16 ani, care se antrenează separat, deoarece aici în Marea Britanie aceștia sunt considerați adulți. Antrenamentele vor fi făcute de către mine, soția mea și fiul meu”, a mai spus el.
Copiii care vor să se antreneze alături de o echipă de profesioniști în arte marțiale pot veni la sala World Karate Club London din 5 Garratt Road, Edgware, HA8 9AN , Anthony’s Catholic Church. De asemenea, sensei Pardailan Minoiu poate fi contactat la telefonul 07424 312 125.
Mircea Maer
