O româncă plecată din ţară de peste două decenii a decis să investească din banii câştigaţi în Marea Britanie în arbori pe care să îi planteze în Munţii Făgăraş, acolo unde hoţii de lemn au defrişat masiv creste întregi. Îşi spune Nico de Transilvania, pentru că acolo a crescut, este DJ în Londra şi a plantat 15.000 de copaci împreună cu zeci de voluntari. Artista e hotărâtă să refacă zonele distruse din Făgăraş, iar până în primăvară va planta încă 35.000 de puieţi, relatează Digi24.
„Este o realizare uriaşă pentru noi. Intenţionăm să plantăm în total până la 50.000 de arbori până în primăvara anului viitor”, a anunțat Nicoleta Cărpineanu.
„Suntem încă norocoşi să mai avem aici în Munţii Făgăraş zone întinse de pădure naturală. Dar pe zeci de mii de hectare avem şi defrişări ilegale, iar pădurea a fost tăiată brutal acum 10-15 ani. Este foarte important să păstrăm ceea ce mai există, dar şi să refacem zonele distruse”, a spus Mihai Zota, director tehnic la Fundaţia Conservation Carpathia.
Nico de Transilvania, pe numele ei Nicoleta Cărpineanu, s-a stabilit acum douăzeci de ani în Anglia unde s-a apucat de muzică.
„Mi-am petrecut copilăria în nordul Transilvaniei. Bunica mea trăia cu puţin şi în comuniune cu natura, într-o comunitate mică. Avea o casă chiar lângă pădure. M-am mutat în Anglia acum 20 de ani şi am învăţat să fiu DJ. Am început să mixez muzică din ţara mea şi aşa am reuşit să menţin o legătură cu România, prin muzica din Balcani. Mi-am dat seama că cel mai bun mod în care pot să ajut la protejarea acestor păduri este să îmi folosesc abilităţile şi să atrag atenţia asupra ceea ce mă pasionează atât de tare: pădurea! Dacă moare pădurea vor muri şi aceşti oameni împreună cu ea. Şi au atât de multe să ne înveţe!”, spune Nicoleta.
Artista finanţează cu o parte din banii strânşi în concertele din Marea Britanie fundaţia prin care vrea să facă reîmpăduriri în România.
Potrivit datelor de la Inventarul Forestier Naţional, din România sunt tăiaţi, anual, 38,6 de milioane de metri cubi de lemn. Din această cantitate, doar 18,5 milioane de metri cubi reprezintă tăierile legale, pentru care se plătesc taxe, restul de 20 de milioane de metri cubi fiind arbori extraşi fără nicio formă legală, în mare parte din pădurile proprietate privată.
