Doamna Dăncilă este un produs tipic al învățământului de după 1989, care a dat fabrici de impostori, consideră jurnalistul Cristian Tudor Popescu. El a comentat greșelile dese de limbă română pe care le face premierul Viorica Dăncilă.
„România şi Italia sunt parteneri privelegiaţi”, a declarat premierul Viorica Dăncilă, vrând să spună, de fapt, „privilegiaţi” și faultând din nou limba română, de această dată la întâlnirea cu premierul italian, Paolo Gentiloni.
Premierul a demonstrat încă o dată că limba română este complicată pentru ea, chiar și atunci când citește de pe foaie. Dăncilă a pronunțat accentuat „privelegiat” în loc de „privilegiat” și luna trecută, în Parlament, cu ocazia aniversării unirii dintre România și Basarabia. Dăncila și-a citit tot discursul de pe foi, însă tot nu a reușit să pronunțe corect.
Alte gafe recente ale premierului român au fost pronunţarea anului 2020 ca „douăzeci-douăzeci”, dar şi „sesiune parlamentală”.
Dăncilă a vorbit despre modernizarea stadionului Giuleşti în perspectiva Campionatului European de fotbal din 2020, an pe care Viorica Dăncilă l-a pronunţat „douăzeci douăzeci“. „Anul două zeci două zeci? Oare nu mai avem oameni capabili să conducă ţara asta?“, a fost unul dintre comentarii critice postate de români pe site-ul Guvernului.
În aceeași notă, luna trecută, Dăncilă a prezentat, în ședința de guvern, istoria crizei de imunoglobulină. Însă, deși imunoglobulina este un cuvânt folosit intens în ultimul an în spațiul public, Dăncilă nu a reuşit nici măcar o singură dată să îl pronunţe corect. De șase ori premierul a spus “imunoglobină”.
«Eu pot să calc în picioare limba română»
Jurnalistul Cristian Tudor Popescu a comentat la Digi24 greșelile dese de limbă română pe care le face premierul Viorica Dăncilă: „Dacă dai un examen, dacă dai un bacalaureat, ceva, şi scrii ultimul răcnet al doamnei „20-20-autism-și-parlamentală”, adică „România și Italia sunt parteneri privelegiați”, dacă scrii așa ceva, o să pici examenul. Dar dacă ești prim-ministru și spui asta, ce se întâmplă? Mergem mai departe! Și dacă doamna merge mai departe, în ciuda acestei batjocuri sistematice la adresa limbii române, la adresa bunului-simț, pe care o practică din prima clipă din care a fost numită prim-ministru, în ciuda a toate acestea, un fapt este important: dânsa rămâne prim-ministru!
Ce mesaj transmite aceasta? Uite – da, mă rog, zic unii, ăștia, niște chițibușari de-ăștia, niște cârciocari de-ăștia, intelectuali, care spun că am greșit acolo. Și dacă am greșit, ce? Tot eu sunt prim-ministru! Voi, ăștia care vorbiți corect limba română, voi sunteți prim-miniștri? O să ajungeți vreodată? Nu! Eu am ajuns! Şi rămân prim-ministru! Am spus idioțiile astea în limba română și o să mai spun! Și voi rămâne prim-ministru!
Deci, în ultimă instanță, acesta este un mesaj de forță pe care-l dă doamna Dăncilă: uite că eu pot să calc în picioare limba română și nu mi se întâmplă nimic! Eu sunt tare! Rămân! Mă țin în șa! Cum îi plăcea să spună lui Nicolae Ceaușescu: mă țin în șa! Ce-o să-mi faceți?
Pe de altă parte, mai gândiți-vă la ceva: cât din populația acestei țări înțelege și se indignează cu privire la greșelile de limbă română ale doamnei Dăncilă? Cât? Mai ales, având în vedere învățământul românesc de limbă română și nu numai din ultimii 28 de ani… Câți au tresăriri, câți se simt zgâriați pe creier de exprimările doamnei Dăncilă? Vă spun eu: foarte puțini!
Pentru cei mai mulți, nu contează. Pentru foarte mulți din păcate, prea mulți, a fi patriot înseamnă să-i numești pe unguri bozgori, pe evrei jidani și pe țigani ciori. Și-atunci cu siguranță ești patriot! Dar habar n-ai să vorbești limba română, habar n-ai de istoria, de cultura României, dar tu eşti patriot.
Deci, doamna Dăncilă este un produs tipic al învățământului de după 1989. Pentru că școala aceea și-a făcut-o înainte la Petrolul și gazele, dar tot ce a făcut ulterior, nu știu ce are pe-acolo, magnifice, masterate, doctorate și ce mai are pe-acolo, le-a făcut după aceea, în sistemul ăsta, în fabricile de impostori din învățământul românesc de după 1989, care se pregătesc acum să strivească și ce mai era bun din sistem, adică universitățile cu tradiție de zeci, de sute de ani și care sunt acum dezavantajate, nu sunt privelegiate. (…)
Nu-i spune nimeni lucrul acesta (că se face de râs – n.r.)! Ce zicem noi pe aici? Păi noi suntem niște dușmani ai poporului, suntem vânduți, Soros, de-aia îi facem observațiile astea doamnei Dăncilă – a greșit și ea, ce dacă, ei, ce să-ți spun! Parcă nu se-nțelege ce spune! Privelegiat sau privilegiat, tot aia! Nu se-nțelege ce spune? Ce tot vor ăștia, domnule?
Nu-i spune nimeni că se face de râs câtă vreme e sus. Când era mai jos sau dacă o să ajungă din nou jos, atunci probabil că îi va spune cineva”, a spus CTP.