Cea de a şaptea moţiune de cenzură din actuala legislatură şi a patra împotriva Cabinetului Dăncilă a fost dezbătută, joi 10 octombrie, în plenul Camerelor reunite. Pentru a trece, moțiunea avea nevoie de minim 233 de voturi pentru. Având în vedere că a fost semnată de 237 de parlamentari ai opoziției, iar în ultima clipă chiar și parlamentari ai puterii au anunțat că o semnează, moțiunea avea toate șansele să treacă. Moțiunea a trecut, cu 238 de voturi ”pentru”. Guvernul Dăncilă pleacă acasă.
Singura moţiune de cenzură care a mai trecut în actuala legislatură este cea iniţiată de PSD împotriva propriului Guvern, Guvernul Grindeanu. Semnată de 222 de parlamentari PSD şi ALDE, moţiunea a fost votată de 241 de senatori şi deputaţi, înregistrându-se şi 10 voturi împotrivă.
Precedenta moţiune de cenzură, dezbătută în 12 iunie, a fost semnată de 173 de parlamentari şi votată de 200.
Textul moțiunii
Moţiunea de cenzură “Ca să reconstruim România, Guvernul Dăncilă trebuie demis de urgenţă!”, depusă în 1 octombrie, porneşte, conform iniţiatorlor, “de la o realitate incontestabilă. Guvernul nu mai are majoritate parlamentară şi nu mai are legitimitatea politică pentru a guverna ţara.
“În orice democraţie funcţională, atunci când Guvernul nu mai are susţinerea Parlamentului, prim-ministrul îşi dă demisia, fără să mai aştepte depunerea unei moţiuni de cenzură. Cel mai firesc ar fi fost ca Guvernul Dăncilă să plece imediat după votul din 26 mai, atunci când românii au dat cea mai zdravănă lecţie acestui guvern care a acţionat împotriva intereselor generale ale ţării, împotriva românilor”, se arată în document.
Documentul notează că Guvernul Dăncilă poate să fie numit guvernul şanselor ratate pentru România, reproşează Guvernului lipsa investiţiilor în infrastructură, sănătate şi educaţie., că nu a eliminat recursul compensatoriu şi că a transformat România într-o ţară nesigură pentru cetăţenii săi.
“Pentru Guvernul Dăncilă, incompetenţa combinată cu obedienţa este reţeta succesului în carieră!”, afirmă autorii textului.
Ei promit un guvern suplu, european, cu 15 ministere, format dintr-o echipă de oameni competenţi, care au demonstrat profesionalism, integritate şi responsabilitate în întreaga lor carieră.
Promotorii moțiunii
Moţiunea a fost semnată de 237 de parlamentari, cu patru mai mulţi decât ar fi necesar ca moţiunea să treacă, presupunând că toţi cei care au semnat vor şi vota. Miercuri, însă, au apărut informaţii legate de faptul că unii dintre semnatari ar putea renunţa la vot. De asemenea, parlamentari care trecuseră de la PSD la partidul lui Victor Ponta au revenit în PSD, ei nenumărîndu-se printre sennatari, dar fiind luaţi în calcul ca potenţiali susţinători ai moţiunii.
De la PNL, moţiunea a fost semnată de 69 de deputaţi şi de 25 de senatori, de la USR de 27 de deputaţi şi 13 senatori, UDMR – 21 de deputaţi şi 9 senatori, PMP – 12 deputaţi.
Doi deputaţi neafiliaţi, Oana Bîzgan şi Dumitru Lovin, au semnat şi ei documentul, însă Bîzgan a anunţat că este plecată din ţară, astfel că nu va putea vota. De asemenea, demersul opoziţiei este susţinut şi de 16 senatori neafiliaţi.
Moţiunea a mai primit semnăturile a 38 de deputaţi din Grupul Pro Europa şi a doi deputaţi din grupul minorităţilor. În rândurile neafiliaţilor şi al Grupului Pro Europa se află şi parlamentarii ALDE, rămaşi fără grup parlamentar.
De la PSD au semnat 2 deputaţi, Sorin Bota şi Mihăiţă Găină, şi un senator, Mihai Talpoş.
Ce se întâmplă în continuare
Fiind adoptat moțiunea, Cabinetul Dăncilă va continua să îndeplinească numai actele cu caracter individual sau normativ, necesare pentru administrarea treburilor publice, fără a promova politici noi, până la depunerea jurământului de către membrii noului Guvern. În această perioadă Guvernul nu poate emite ordonanţe şi nu poate iniţia proiecte de lege.
Preşedintele României desemnează un candidat pentru funcţia de prim-ministru, în urma consultării partidului care are majoritatea absolută în Parlament ori, dacă nu există o asemenea majoritate, a partidelor reprezentate în Parlament.
Candidatul pentru funcţia de prim-ministru va cere, în termen de 10 zile de la desemnare, votul de încredere al Parlamentului asupra programului şi a întregii liste a Guvernului.
Programul şi lista Guvernului se dezbat de Camera Deputaţilor şi de Senat, în şedinţă comună. Parlamentul acordă încredere Guvernului cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor.
Odată cu depunerea jurământului de învestitură în faţa preşedintelui Iohannis, noul Guvern îţi poate începe activitatea.
