Comisia Europeană va face eforturi pentru ridicarea restricţiilor de muncă în Marea Britanie pentru România şi Bulgaria, a declarat Jonathan Scheele, reprezentantul CE în Marea Britanie. Scheele a precizat în cadrul unei dezbateri organizate de ambasada României la Londra că Executivul european nu consideră restricţiile necesare. Dezbaterea organizată de ambasada României, pe 14 octombrie, a vizat beneficiile circulaţiei forţei de muncă în interiorul UE.
Politicianul britanic a spus că au existat greşeli în privinţa abordării problemei emigraţiei. De pildă, a spus el, limitările de pe piaţa muncii din Marea Britanie au fost determinate şi de faptul că a existat “o uriaşă himeră” că forţa de muncă din România şi Bulgaria va năvăli şi va ocupa locurile de muncă ale britanicilor.
90.000 de români
“Cu toţii suntem 90.000 de români în Marea Britanie”, a spus Ion Jinga, ambasadorul român la Londra. El a expus în date situaţia defalcată pe ţări a repartiţiei emigranţilor români în Europa, precizând că România şi-a exportat deja în Italia şi Franţa capacitatea maximă de forţă de muncă disponibilă. 6,5 milioane de cetăţeni constituie populaţia activă a României, a spus el, iar 2,5 milioane de români lucrează în străinătate. Dintre aceştia, câte un milion de români lucrează deja în Italia şi Spania.
Ambasadorul român a precizat că autorităţile de la Bucureşti ar dori ridicarea restricţiilor de muncă înainte de 2013, termenul care marchează cei şapte ani de aşteptare, conform legislaţiei europene. 15 dintre cele 25 de state membre ale Uniunii Europene au liberalizat deja piaţa muncii pentru muncitorii români, a spus el, precizând că printre cele zece state care menţin restricţiile se numără Franţa, Italia, Germania, Marea Britanie. Ion Jinga a reamintit că Angela Merkel, cancelarul german, a declarat la Bucureşti că de la 1 ianuarie 2011, Germania va ridica restricţiile de muncă pentru români.
Discriminare
“România aşteaptă o ridicare a restricţiilor înaintea termenului limită de şapte ani”, a declarat ambasadorul. El a spus că deocamdată limitările pe piaţa muncii pot fi justificate de recesiune, dar a precizat că munca în aceste condiţii restrictive are efecte negative.
“Românii se simt discriminaţi”, a spus diplomatul român, în cadrul dezbaterii, la care au participat Jean Lambert, membru al Parlamentului European din grupul Verzilor, Jonathan Scheele şi politicieni britanici.
Restricţiile împiedică muncitorii români să îşi caute singuri de lucru şi îi expun unor joburi prost plătite, devenind astfel uşor de exploatat. Ambasadorul a prezentat o situaţie a emigranţilor români din Marea Britanie, în context european. Astfel, 80% din emigranţii români lucrează deja în Franţa şi Italia. “Nu există nici un pericol ca un milion de români să vină aici”, a spus el.
În Marea Britanie trăiesc 80.000 de noi emigranţi români, iar vechea diaspora este formată din 10.000 de persoane. Numărul studenţilor români din Regat se ridică la 5.000. Românii din Regatul Unit lucrează în universităţi, arte, finanţe, comerţ, agricultură, catering, construcţii…
“Un afront”
Invitaţii, printre care s-a numărat şi parlamentarul european Jean Lambert au explicat, fiecare în propria viziune, unii, motivele diverse ale limitărilor, alţii avantajele şi servituţile muncii peste graniţe.
Jean Lambert a arătat în expunerea sa că diferenţele dintre statele UE sunt reflectate indirect în politica Parlamentului European şi generează la rândul lor diferenţe de abordare a aceleiaşi probleme. În plus, configuraţia politică a Parlamentului European – dominat, după cum se ştie, de partide de dreapta şi populare – nu ajută unei politici echilibrate.
Jean Lambert a spus că există viziuni în PE care statuează niveluri diferite de cetăţenie, cetăţeni de categoria a doua în interiorul UE, ceea ce este “un afront”. În ce priveşte stabilirea de drepturi egale “se poartă cu greu o conversaţie” în UE, a declarat ea, precizând că dezbaterile recente în privinţa chestiunii migraţiei romilor au fost “furioase”.
“Suntem cetăţeni europeni în cadrul Uniunii sau încercăm să găsim scuze îndărătul cărora să ne închidem între graniţe?”, a spus ea, arătând că de fapt, discuţiile care vizează limitările forţei de muncă depăşesc momentul actual. Ea consideră că este vorba de fapt de modul în care va arăta şi va funcţiona Uniunea Europeană în viitor.
Teoretic, a spus ea, migraţia forţei de muncă este un lucru bun, atâta timp cât emigranţii sunt realişti, cunosc situaţia ţărilor în care se deplasează şi sunt pregătiţi să îşi valorifice şansele.
Politicile europene
Politicianul britanic Jonathan Scheele a spus că Uniunea Europeană, spre diferenţă de Statele Unite, are de administrat un nivel mult mai mic de forţă de muncă migratoare şi că în plus, americanii au o istorie mai substanţială a emigraţiei.
2,3 % dintre cetăţenii europeni trăiesc în afara ţărilor în care s-au născut, aproximativ 11 milioane de persoane, a spus el, iar în Statele Unite este vorba de o cifră de zece ori mai mare. Scheele a precizat, de altfel, că Uniunea Europeană nu a reuşit să gestioneze problema emigraţiei. Totuşi, chiar în aceste condiţii, a spus el, statisticile arată că un cetăţean european are 65 % şanse să îşi găsească de lucru peste graniţe şi 35 %, dacă stă acasă.
Scheele a spus că Irlanda este un exemplu remarcabil în privinţa emigraţiei. Cu ajutorul unor politici noi s-a produs o schimbare fenomenală, a spus el, astfel încât, dintr-o ţară de emigranţi, în 1990, Irlanda a ajuns în 2010 ţară de emigraţie. “În Dublin este greu să găseşti un irlandez în spatele tejghelei unui bar”, a spus el, precizând că majoritatea sunt străini. După părerea sa termenul de şapte ani – care expiră în 2013 – pentru ridicarea restricţiilor de muncă pentru români şi bulgari a fost abandonat treptat, deoarece nu se justifică.
El a explicat că unele ţări menţin restricţiiile şi datorită faptului că există preconcepţii sau prejudecăţi conform cărora cetăţeni din afara graniţelor ar năvăli pentru a profita de joburi şi servicii sociale. El a admis că restricţiile împing lucrătorii la mila angajatorilor şi creează piaţă ilicită a forţei de muncă.
Scheele, fost reprezentant al Comisiei Europene în România, a precizat că el încurajează tinerii români să lucreze peste graniţe, dar că este preferabil să emigrezi din dorinţă, nu din necesitate.
Oana Iuraşcu
