720x120_opaltransfer
225x100_opaltransfer

Grânarul Europei: România este cel mai mare exportator de cereale de pe continent

Written by RedactiaZW

România este din nou grânarul Europei, conform celor mai noi date privind comerțul cu cereale la nivelul Uniunii Europene, statutul de mare exportator de grâne indicând forța cultivatorilor de cereale, dar și faptul că nu avem o industrie de procesare și că suntem în continuare furnizor de materie primă.
Firmele din ţara noastră au exportat 7,15 milioane de tone, aproape un sfert din totalul exporturilor europene de cereale din recolta 2016-2017. Din acestea, peste 5 milioane de tone au reprezentat exporturile de grâu (aproape dublu faţă de media înregistrată între 2011 şi 2015). În ceea ce priveşte producţia, România a fost în 2015 al cincelea producător de cereale din UE, cu 6% din total, nivel similar înregistrat de Spania şi Italia.

7.000 de firme, 40.000 de angajaţi

Agricultura românească continuă evoluţia susţinută, pe fondul investiţiilor semnificative din ultimii ani. Afacerile din sectorul producţiei de cereale s-au dublat în ultimii şapte ani, de la 8,34 mld.lei în 2009 la 16,1 milarde lei în 2015, potrivit unui studiu realizat de analiştii de la KeysFin. Peste 7.000 de firme, cu peste 40.000 de angajaţi, activează, în prezent, în agricultura românească, pe segmentul cultivării cerealelor, arată datele KeysFin. Faţă de 2009, numărul companiilor a crescut cu aproape 30%, la 7.194, cei mai mulţi cultivatori fiind înregistraţi în Timiş (550), Constanţa (541), Teleorman (362), Ialomiţa (349), Călăraşi (343), Brăila (339), Arad (322), Tulcea (322) şi Dolj (314). Interesant este faptul că în Bucureşti erau înregistrate peste 300 de companii. Pe fondul investiţiilor semnificative în optimizarea producţiei (seminţe de calitate, tratamente şi utilaje), profitabilitatea sectorului a crescut de peste 5 ori la 1,66 miliarde de lei în 2015.

Fermierii au început să se asocieze

Ţara noastră a devenit principalul exportator de cereale din UE, dar meritul principal nu e însă, al autorităţilor, ci al micilor agricultori, care şi-au dat seama că, împreună sunt mai puternici. Poate cel mai bun exemplu, vine din Brăila, unde o asociaţie organizată pe structura vechilor CAP-uri, are propria staţie de cercetare, construită cu fonduri europene.

“Nevoia de asociere vine de la faptul că doar printr-o reprezentare mai mare poţi, într-adevăr, să-ţi impui anumite reguli cu partenerii procesului în care îţi desfăşori activitatea”, a declarat Traian Cişmaş, directorul Direcției pentru Agricultură a județului Brăila.

Exportăm grâu, importăm pâine

Şi, totuşi, situația nu este atât de îmbucurătoare pentru că în loc să procesăm grâul în țară, el este vândut ca materie primă. Apoi importăm produse de panificație cu valoare adăugată mai mare.

Importurile de produse de panificaţie şi de patiserie s-au dublat în cinci ani, deficitul comercial din acest sector ajungând la aproape 150 mil. euro în 2016, potrivit datelor Eurostat, o cifră pe care specialiştii din industrie o pun pe seama importurilor masive de aluat congelat, pe care retailerii îl aduc din străinătate şi îl transformă în pâine „proaspătă“.

De asemenea, la licitațiile de pe piețele internaționale, recoltele românești sunt achiziționate sub prețul la care sunt ofertate cele din Franța.

Tona de grâu românesc de panificație se vinde direct din fermă, fără taxe, cu 145,87 de euro în Banat și cu 163,82 de euro în Muntenia. În Oltenia, prețul mediu al grâului este de 160,16 de euro pe tonă.

 
banner-ziar

About the author

RedactiaZW