Serbia, o ţară de trei ori mai mică decât România, ne-a luat-o înainte la capitolul autostrăzi

Written by RedactiaZW

Cu o suprafață de 77.453 de kilometri pătrați, de peste trei ori mai mică decât cea a România, Serbia a reușit în ultimii ani să egaleze dacă nu cumva chiar să depășească România la capitolul lungime a rețelei de autostrăzi. Aceasta în pofida faptului că pentru perioada 2014-2020 țara vecină primește de la UE 1,5 miliarde euro fonduri nerambursbile, față de 33 de miliarde euro alocate României.

Ultimele date prezentate de compania de stat ”Drumurile Serbiei”, omoloaga Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere din România (CNAIR), arată că țara vecină avea în aprilie 2017 o rețea de 747 kilometri autostradă, respectiv cam cât are România în prezent (746 kilometri de autostradă).

Aceasta însă în condițiile în care posibilitățile celor două țări sunt diferite. România are un PIB de 187 miliarde dolari, față de 37,74 miliarde de dolari ale Serbiei, iar populația țării vecine este de șapte milioane locuitori.

Ei de unde au bani?

Cifrele furnizate de ASECAP – Asociația Europeană a Operatorilor de Autostrăzi pentru 2016 arată că Serbia are 603 kilometri de autostrăzi cu taxă, acestea fiind o sursă importantă de finanțare a noilor proiecte.

În perioada 2015-2016, taxa de autostrăzi a asigurat în Serbia 50%-60% din fondurile necesare derulării proiectelor, împrumuturile de la instituții financiare internaționale au avut o pondere de 10% – 29% iar bugetul de stat între 21% și 28%. Numai din taxa de autostradă Serbia a colectat în 2015 139,55 milioane euro, sumă importantă dacă ne gândim că România (țară care nu utilizează o taxare la distanță a autostrăzilor) a strâns din vinieta pusă pe drumuri naționale/autostrăzi aproximativ 200 milioane euro.

În 2016, an în care România nu a deschis niciun kilometru de autostradă în pofia alocării a patru miliarde de euro pentru Transporturi între 2007 și 2013, Serbia a deschis trei segmente de autostrăzi anume Dobanovici – Ostruznica cu o lungime de 10km, Grabovnica-Levosoje, 25,4 kilometri și Nis Dimitrovgrad 74,11 kilometri.

Autostrăzile Serbiei sunt și mai bine dotate cu spațiile necesare șoferilor. Există 109 benzinării pe autostrăzi, 177 spații de odihnă, 20 de restaurante și 60 de hoteluri.

Proiecte blocate

În România marile realizări prezentate public de membrii Guvernului nu sunt deschiderea unor noi secțiuni de autostrdaă, ci scoaterea la licitație a unor noi proiecte. Proiectele de infrastructură ce vor fi lansate anul acesta în licitații în domeniul transporturilor cumulează în jur de cinci miliarde de euro din fonduri europene, a declarat, recent ministrul Transporturilor, Răzvan Cuc.

Însă, de cele mai multe ori ulterior după licitare, proiectele se blochează din cauza contestațiilor cauzate de documentația proastă de licitație sau de atribuirea arbitrară a contractelor de către CNAIR, a lipsei de finanțare, lipsei exproprierilor etc. Firmele constructoare prezente în România, venite din UE, sunt de regulă mici, cu probleme de finanțare sau în insolvență și provin de regulă din sudul continentului. Multe au probleme cu autoritățile anticorupție din țările de origine.

Exproprierile merg greu și la fel obținerea diferitelor avize necesare. Absorbția fondurilor pare a fi dificilă pentru funcționarii din ministerele și companiile de stat în pofida sporurilor de ”lucru cu fonduri UE” ce pot ajunge la 75% din salarii.

Progresele Serbiei vin după ce România a fost depășită și de o altă țară vecină, respectiv Bulgaria. Cu 786 de kilometri de şosea rapidă, vecinii bulgari au urcat 2 trepte într-un top european al calităţii drumurilor, în timp ce România este în continuare codaşă. Are cu aproape 50 de kilometri de autostradă mai puţin decât bulgarii. În 2016 autorităţile au reuşit doar să repare groapa din autostrada Cunţa – Sălişte şi să redeschidă traficul pe cei 22 de kilometri de şosea de mare viteză.

 
banner-ziar

About the author

RedactiaZW