Stilul de viață activ, lipsa timpului liber și a energiei necesare la sfârșitul unei zile de muncă pentru a le oferi celor mici toată atenția cuvenită îi forțează și pe părinții români din UK să apeleze, din ce în ce mai des, la bone. Care sunt așteptările acestora de la un baby sitter pe meleagurile britanice și de ce preferă să-și lase prichindeii în grija bonelor românce?
Marea Britanie nu e locul în care cei mici sunt lăsați să-și petreacă copilăria cu cheia legată la gât, după clasicul model din România. Majoritatea românilor care devin părinți în UK, constrânși de faptul că nu-și permit sau nu au dreptul la concedii, preferă să rupă, de unde au, de unde nu au, câteva sute de lire pe lună pentru ca cineva să aibă grijă de prichindeii lor.
Potrivit anunțurilor publicate pe internet, românii care caută bone românce oferă salarii cuprinse între 200 de lire pe săptămână, cu masă și cazare incluse și până la 700 de lire pentru o bonă “live out”. Cerințele pentru angajare diferă: unele familii doresc o persoană care să supravegheze copilul pe o perioadă determinată, cât lipsesc de acasă, alții o persoană care să completeze educația oferită copiilor de către familie. Pentru unele familii bona ar trebui să combine educarea cu îngrijirea copiilor. În toate cazurile există o cerință comună: persoana să fie serioasă și de încredere.
Calitatea cea mai importantă a unui baby-sitter este caracterul.
Trebuie să fie o persoană responsabilă și afectuoasă, să se poată descurca blând, dar ferm cu cel mic. Să știe să se comporte cu copilul ast fel încât să-l poată ține sub control fără bătaie sau asprime. Să fie cinstită, înțelegătoare și sensibilă. Trebuie să fie comunicativă, atât cu părinții cât și cu copilul; să știe de asemenea cât și cum să-l lase pe copil să socializeze cu persoanele din jurul lui; să fie o persoană educată. Vârsta bonei are mai puțină importanță deoarece este vorba de maturitatea personalității și a comportamentului, mai mult decât cea a anilor. Aceasta meserie ofera ajutor parintelui în educare și îngrijire, dar nu este un înlocuitor pentru părinte.
Ce spun părinții?
Florin C. este tatăl unui băiețel de un an și jumătate. El spune că important pentru familia sa este ca bona să aibă grijă doar de copil. “Am căutat și noi bone pentru copilul nostru. Am avut o serie de interviuri la care s-au prezentat diferite persoane. Și mai tinere și mai în vârstă. Am optat pentru experiență. Am pregătit o serie de întrebări pe care le-am pus viitoarei bone și în funcție de răspunsurile primite am făcut selecția. Am întrebat și dacă sunt dispuse pentru menaj ușor și majoritatea persoanelor au răspuns afirmativ, dar noi căutăm pe cineva care să se ocupe doar de băiețelul nostru, nu să-l lase la televizor și ea să facă de mâncare sau să dea cu aspiratorul. E necesar și asta, dar nu este o prioritate pentru noi. Preferăm o bonă româncă pentru că ne înțelegem mai bine cu ea. Nu e nevoie să i se vorbească în engleză copilului, pentru că o să învețe el engleză destul la școală”, ne-a spus Florin.
O mămică ne-a explicat la rândul ei ce așteptări are de la o bonă. “În primul rând să iubească copiii, apoi să aibă ceva experiență. Avem un băiețel pe care îl iubim ca pe ochii din cap. Este un copil care a venit pe lume aici, în Anglia. Dacă are grijă cum trebuie de copil și recompensa va fi pe măsură. Am o slujbă bună, care îmi aduce un venit bunișor. Contează și ca bona să locuiască destul de aproape de noi, ca să poată veni mai repede când avem nevoie de ea”, ne-a explicat Adriana.
Se caută bonele ardelence
Un cuplu de tineri părinți sosiți de patru ani în UK, tocmai din America, este de părere că o bonă româncă este de preferat pentru fetița lor, pentru păstrarea tradiției și a identității. “Da, este adevărat, o bonă româncă este mai ieftină. Uneori nu prea știe engleză, nu are experiență și nici școala celor de aici din Anglia. Dar noi nu pentru asta am angajat-o. Am văzut că majoritatea bonelor românce provin din rândul cadrelor didactice. Foste educatoare sau foști profesori de gimnaziu, chiar și psihologi. Noi vrem o bonă româncă tocmai pentru a o învăța românește pe fetița noastră, care acum știe doar vreo două-trei cuvinte în limba română. Avem așteptări în primul rând legate de grija față de copil, mai puțin lecții sau învățat, fiindcă asta se face la școală. Poate că puțină curățenie sau gătit ușor este de mare ajutor pentru noi, care suntem plecați toată ziua la muncă, dar nu este primordial. Copilul să se simtă confortabil în prezența bonei, asta este important!”, ne-a spus Vali B..
Și zona din care provine bona din România este importantă. “Noi preferăm o bonă ardeleancă pentru puiul nostru. Ardelencele au mai multă disciplină și se pricep să gătească foarte bine. Noi suntem din Cluj și am căutat ceva mai familiar zonei și mediului în care am crescut noi”, susține Ioana.
Ce așteptări au bonele?
Doina, 50 de ani, lucrează de patru ani în Anglia și a fost la câteva interviuri până să-și găsească un post de bonă. “Părinții au diferite pretenții. Unii vor să le faci și curat și mâncare. Alții vor să te ocupi doar de copil, să-l duci la școală sau la grădiniță, în parc, să viziteze muzee sau mai știu eu ce. Unii mi-au cerut recomandări, alții dovadă de experiență sau chiar rezultatele la analize. Au vrut să știe dacă am tensiune, probleme cu coloana vertebrală, dacă iau pastile și tot așa. În privința salariilor acestea variază de la o familie la alta, în funcție de posibilități și de nevoi. Româncele sunt preferate de familiile de români fiindcă rămân cele mai ieftine și nu au acte și nici nu trebuie să le faci. Așa, prin agenții de plasare este mai complicat. Acolo aplici ca bonă doar dacă ai un NVQ în acest sens, iar englezii la rândul lor vor ca pe lângă recomandări și experiență să ai și un cazier eliberat de la poliția de aici, din UK”, ne-a povestit Doina.
Adina lucrează de 3 ani în Londra la o familie de români la care are grijă de un băiețel de 6 ani. Este live-in și primește 450 de lire pe lună. “În România am lucrat ca telefonistă, dar am ieșit la pensie. Fiindcă mai am un copil care este încă la facultate m-am gândit că trebuie ajutat să termine școala. Așa că am venit aici la muncă. Am tot ce îmi trebuie la familia la care stau, iar banii îi trimit acasă la copii”, explică Adina.
Bonele românce care au experiență și cunosc bine limba engleză s-au încumetat să se angajeze la familiile de englezi. “În România am fost profesoară de engleză la clasele V-VIII. Am venit în UK în martie anul acesta și am găsit imediat un job ca baby sitter. Lucrez la o familie de britanici de origine australiană unde am grijă de două fetițe adorabile. Muncesc doar trei zile pe săptămână, de luni până joi, și primesc aproximativ 95 de lire pe zi. Deocamdată îmi convine, nu este un job din care să faci o carieră”, spune Mirela, 32 ani, fost cadru didactic în România. Mirela speră să se angajeze, după ce obține blue card, în învățământ.
Criterii de selecție
- Experiența. Caută-ți o bonă care a mai avut copii în îngrijire sau experiență cu proprii copii. Alegerea unei persoane care a avut experiență în creșterea copiilor cu ceva timp în urmă nu constituie un dezavantaj dacă persoana are calități deosebite pentru această activitate.
- Comportamentul. Asigură-te că metodele bonei de îngrijire a copilului sunt în acord cu ale tale. În timpul interviului întreabă de ce îi place această activitate – trebuie să te asiguri că își dorește să fie bonă pentru că îi place și pentru că se descurcă foarte bine făcând acest lucru.
- Disponibilitatea. Interesează-te dacă bona poate începe să lucreze din momentul în care vei avea nevoie de ea. Planifică din timp alegerea unei bone, astfel încât să te simți comfortabil și sigur că ai ales pe cineva de care îți place.
- Referințe. Întreabă fiecare bonă dacă are referințe. Sună-i pe cei care i-au dat aceste referințe. Pune câteva întrebări și ia-ți notițe.
- Salariul. În general bonele sunt plătite lunar sau săptămânal. Plata se face după desfășurarea activității și niciodată în avans.
Doina Ganea
