Interdicția amnistiei și grațierii pentru
fapte de corupție nu poate fi trecută în Constituție, a decis Curtea
Constituțională care a analizat inițiativele de revizuire depuse de opoziție și
putere după referendumul din 26 mai. Potrivit Agerpres, magistrații constituționali
au decis că trebuie lăsat la latitudinea legiuitorului să stabilească pe cine
amnistiază sau grațiază.
Aceştia au amintit de dreptul preşedintelui de a acorda graţierea individuală,
care se dă în primul rând pentru motive umanitare, şi au adăugat că este greşit
să i se interzică preşedintelui să graţieze un condamnat pentru motive ce ţin
de viaţă şi sănătate.
Curtea Constituţională a discutat, joi, pe marginea respectării dispoziţiilor
constituţionale în cazul celor două proiecte de revizuire a Constituţiei depuse
pentru dezbateri în Parlament de PNL-USR şi PSD-ALDE.
Potrivit art. 19 din Legea 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii
Constituţionale, înainte de sesizarea Parlamentului pentru iniţierea procedurii
legislative de revizuire a Constituţiei, proiectul de lege sau propunerea
legislativă, însoţită de avizul Consiliului Legislativ, se depune la Curtea
Constituţională, care este obligată ca, în termen de 10 zile, să se pronunţe
asupra respectării dispoziţiilor constituţionale privind revizuirea.
Pe 1 iulie, partidele parlamentare de opoziţie au depus la Parlament proiectul
de modificare a Constituţiei, care transpune rezultatul referendumului din 26
mai.
Liderul deputaţilor PNL, Raluca Turcan, a explicat atunci că propunerile de
revizuire a Constituţiei sunt în acord cu Pactul Politic Naţional pentru
consolidarea parcursului european al României, iniţiat de preşedintele Klaus
Iohannis şi semnat de partidele de opoziţie. Proiectul a fost semnat de toţi
parlamentarii PNL şi USR, PMP şi 9 parlamentari de la PRO România.
Astfel, potrivit proiectului, amnistia sau graţierea pentru persoanele condamnate
pentru fapte de corupţie sunt interzise, graţierea individuală de către
preşedinte pentru astfel de fapte este de asemenea interzisă, criteriul
integrităţii pentru ocuparea unei funcţii publice va fi prevăzut în Legea
fundamentală. Cetăţenii condamnaţi definitiv pentru infracţiuni săvârşite cu
intenţie nu vor putea candida la alegerile parlamentare, locale,
europarlamentare şi prezidenţiale. Potrivit aceluiaşi proiect, abuzul de
ordonanţe de urgenţă va fi oprit, ordonanţele de urgenţă vor putea fi supuse
unui control de constituţionalitate la sesizarea preşedintelui României, a
Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, a 50 de deputaţi sau 25 de senatori sau a
Avocatului Poporului.
