Guvernul României a aprobat anul trecut o Ordonanţă de Urgenţă care permitea românilor care au muncit în trecut la negru să-şi poată plăti retroactiv contribuţia la pensie şi să-şi completeze stagiul de cotizare. O oportunitate foarte bună şi pentru românii plecaţi din ţară, mai ales că cei mai mulţi dintre românii care au emigrat au avut perioade de muncă la negru. Din păcate perioada de aplicare a ordonanţei a fost extrem de scurtă, până la 31 decembrie. Cu toate acestea, circa 5.000 de români au beneficiat de această posibilitate, după cum ne declară ministrul Muncii, Ioan Botiş.
Domnule ministru, în luna decembrie a fost pusă în aplicare ordonanţa care permitea plata retroactivă a contribuţiilor la pensie. Ne puteţi spune câţi români au plătit şi ce sume s-au strâns în total la bugetul de asigurări sociale?
«Din datele statistice existente la nivelul Casei Naţionale de Pensii Publice, situaţia înregistrată la finele lunii decembrie 2010, în ceea ce priveşte aplicarea prevederilor OUG nr. 94/2010, prezintă următoarele particularităţi: Au fost încheiate un număr total de 5.682 de contracte, din care 5.189 de către titular şi 490 prin mandatar.
Din punct de vedere al modalităţii de plată, 5.478 au fost încheiate cu plata într-o singură tranşă, iar 205 au fost încheiate cu plata în mai multe tranşe. Funcţie de perioada de asigurare, au fost 2.185 contracte încheiate pe o perioadă de până la 1 an, 1.307 pe o perioadă de până la 2 ani; 833 până la 3 ani, 519 – până la 4 ani şi 834 – până la 5 ani. Total venit asigurat, declarat în contracte: aproximativ 59 milioane de lei. Total contribuţii de asigurări sociale achitate: aproximativ 22 milioane lei.»
Va fi prelungită aplicarea acestei ordonanţe? «Potrivit OUG nr. 94/2010 privind unele măsuri în domeniul asigurării unor categorii de persoane în sistemul public de pensii, persoanele care nu au calitatea de pensionari au putut efectua plata contribuţiei de asigurări sociale pentru perioade anterioare de timp în care nu au avut calitatea de asigurat (2005-2010) în sistemul public de pensii sau într-un sistem de asigurări sociale neintegrat acestuia. Plata contribuţiei de asigurări sociale s-a realizat în baza unui contract de asigurare socială ce s-a putut încheia până la data de 31 decembrie 2010. În consecinţă, după această dată, prevederile OUG nr. 94/2010 nu mai au aplicabilitate.
Având în vedere perioada extrem de scurtă de aplicabilitate a OUG nr. 94/2010, apreciem că, în contextul intrării în vigoare a Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, care se fundamentează pe principiile contributivităţii, solidarităţii sociale şi a egalităţii de tratament, numai în mod excepţional poate fi avută în vedere posibilitatea elaborării unei noi reglementări, cu acelaşi obiect, în cursul anului 2011.»
Mii de români continuă să plece pentru a munci în străinătate. Ce efecte are asupra României migraţia, pe termen scurt şi lung?
«Libertatea de a trăi şi de a muncii în străinătate constituie un drept de bază al cetăţenilor europeni. Emigraţia în scop de muncă este un fenomen care a cunoscut un ritm ascendent după integrarea României în UE Este clar că mobilitatea lucrătorilor aduce beneficii tuturor actorilor implicaţi pe piaţa muncii, atât pentru ţara de origine, pentru ţările de destinaţie, cât şi pentru migranţi.
Totuşi, problema este legată de gestionarea fluxului migratoriu în aşa fel încât migraţia să nu aducă grave dezechilibre pieţei muncii sau sistemelor de securitate socială, aşa se explică şi faptul că unele state membre UE au considerat necesar să-şi protejeze piaţa muncii prin aplicarea de măsuri tranzitorii accesului lucrătorilor români pe piaţa muncii din UE.»
Ministerul Muncii participă frecvent, prin agenţia pentru muncă în străinătate, la organizarea de selecţii pentru locuri de muncă în străinătate. Ministerul Muncii din România încurajează emigraţia?
«Ministerul muncii nu are o “agenţie pentru munca în străinătate” ci Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă are printre altele şi atribuţii cu privire la: facilitarea liberei circulaţii a lucrătorilor în statele membre ale Uniunii Europene şi în statele semnatare ale Acordului privind Spaţiul Economic European, precum şi în alte state cu care România a încheiat tratate, acorduri, convenţii şi înţelegeri; sprijinirea cetăţenilor români în vederea încadrării în muncă în statele cu care România nu are încheiate acorduri bilaterale în domeniul forţei de muncă.»
Câţi ataşaţi pe probleme de muncă mai aveţi la ambasade sau consulate şi care este efectul activităţii lor? Cu ce îi ajută pe românii din străinătate?
«Ataşaţii pe probleme de muncă şi sociale, numiţi prin ordin al ministrului Muncii, Familiei şi Protecţiei sociale, acoperă statele Uniunii Europene în care există o importantă comunitate de români. Corpul ataşaţilor pe probleme de muncă şi sociale, format în prezent din 5 persoane – câte un ataşat pe probleme de muncă şi sociale pentru Spania, Italia, Marea Britanie şi Irlanda, Germania şi Austria, Ungaria – asigură reprezentarea ministerului în cadrul misiunilor diplomatice ale României în străinătate.
Activitatea ataşaţilor urmăreşte susţinerea şi protejarea intereselor lucrătorilor români în străinătate; promovarea şi respectarea drepturilor lor în conformitate cu legile si normele internaţionale, cu valorile drepturilor omului, libertăţii si democraţiei; combaterea muncii ilegale a cetăţenilor români în străinătate.»
Ce ne puteţi spune despre noul Cod al Muncii? «Schimbă filosofia în totalitate în ceea ce priveşte raporturile dintre angajat şi angajator, pune accent pe performanţă şi nu pe asistenţa socială.»
Care este mesajul noului Cod al Muncii? «Codul muncii pune baza pe performanţă, nu mai pune baza doar pe latura socială, îi spune şi angajatorului, şi angajatului că au un interes comun – să facă performanţă şi că nu este atributul angajatorului să facă protecţie socială sau asistenţă socială. Faceţi profit, investiţi, dezvoltaţi-vă şi creaţi locuri de muncă – acesta este mesajul Codului Muncii pentru întreprinzători, pentru angajatori. De asistenţă socială se ocupă instituţia numită stat, care are asemenea instrumente.
Din punctul meu de vedere, Codul Muncii este prima etapă în ceea ce înseamnă o reformă adevărată în economia României. Până acum, cel puţin din punctul de vedere al Ministerului Muncii, am încercat doar să reajustăm cheltuielile sociale, pentru că în momentul în care am preluat acest minister am constatat că avem o curbă de creştere pe cheltuieli sociale de aproximativ un miliard de lei pe an, astfel încât din 2006 până în 2009 am ajuns cu cheltuielile sociale de la şase miliarde la nouă miliarde de lei – foarte mult pentru o ţară ca România, o ţară care are o economie în dezvoltare şi care are nevoie în primul rând de investiţii şi de dezvoltare, şi nu neapărat de a pune accentul pe zona socială.»
Un mesaj pentru românii care muncesc în străinătate? «Aş dori ca prin intermediul dvs. să transmit tuturor românilor, oriunde s-ar afla, mesajul meu de mulţumire pentru încrederea acordată, dorindu-le totodată multă sănătate şi spor la muncă!»
S.C.
