Batjocura faţă de cele câteva milioane de români din Diasporă pare fără de sfârşit. Instituţiile sunt absente, informaţiile, atât de necesare cetăţenilor, mai ales celor plecaţi din România de ani de zile, sunt scumpe şi incomplete.
Una din principalele probleme ale românilor cu domiciliul în străinătate este plata dărilor fiscale către autorităţile din România, plată ce se dovedeşte extrem de anevoioasă în condiţiile în care nu ai rude sau cunoştinţe care să-ţi poată da o mână de ajutor.
În anul 2014 a luat naştere „Spaţiul privat virtual” (SPV), serviciu prin care „puteţi să vă informaţi asupra obligaţiilor fiscale pe care le aveţi neplătite, puteţi descărca decizii de impunere începând cu anul 2013, puteţi verifica cum declară angajatorul dvs. contribuţiile de asigurări sociale şi nu numai atât. SPV se îmbogăţeşte permanent”, conform celor expuse pe www.anaf.ro/anaf/internet/ANAF/servicii_online/Inregistrare_persoane_fizice.
Un pas înainte, la prima vedere. În sfârşit, încep să se modernizeze şi instituţiile din România, făcându-ne viaţa mai uşoară. Din păcate, nu nouă, celor din străinătate,consideraţi cetăţeni de serie B, buni de muls la alegeri şi apreciaţi pentru banii, zic ei, economisiţi pe meleaguri străine.
Conform articolului 86 din noul Cod Civil, „cetăţenii români au dreptul să îşi stabilească ori să îşi schimbe, în mod liber, domiciliul sau reşedinţa, (…), domiciliul fiind acolo unde cetăţeanul „declară că îşi are locuinţa principală”, conform articolului următor. În momentul în care un cetăţean român se deplasează în străinătate pentru o perioadă îndelungată, locuind şi muncind acolo ani chiar zeci de ani, se poate spune că acel cetăţean nu mai are domiciliul în România, consecinţă naturală fiind obţinerea unui paşaport de cetăţean român cu domiciliul în străinătate (CRDS).
Din păcate, absolvirea obligaţiilor legale pune cetăţeanul într-o poziţie de inferioritate faţă de cetăţenii rămaşi în ţară.
Revenind la ANAF, aflăm cu mirare că în formularul de înscriere la Spaţiul Privat Virtual se cer datele de pe Buletinul său Cartea de identitate. Şi cu paşaportul cum rămâne? În urma unei solicitări informative către ANAF, răspunsul, sosit după mai bine de 75 (!) de zile a fost următorul :
„(…)Informaţiile obligatoriu a fi furnizate sunt: (…) datele de identificare a persoanei fizice: numele şi prenumele, codul numeric personale, tipul actului de identitate, seria şi numărul actului de identitate, (…). Având în vedere cele menţionate mai sus, momentan, persona fizică trebuie să aibă B.I./C.I. valid”.
Şi cu paşaportul CRDS cum rămâne? Nu poate fi considerat un act de identitate valabil? De ce? Nu are toate datele de identificare ale persoanei? Nu are data de naştere, cod numeric personal? Nu este cumva un document recunoscut la nivel internaţional? Sau este bun de aruncat? Sutele de mii de români în posesia unui paşaport de cetăţean român cu domiciliul în străinătate, care nu au făcut altceva decât să se pună în regulă cu prevederile legale, trebuie să se complacă într-o poziţie discriminatorie?
Observaţiile de mai sus au fost trimise şi către ANAF, răspunsul fiind „ne menţinem punctul de vedere comunicat” în prealabil. Îşi menţin punctul de vedere în baza cărei legi?
În anexa Ordinului Ministerului Finanţelor publice, nr. 1154/2014 se precizează că “Persoanele fizice pot opta pentru comunicarea prin mijloace electronice de transmitere la distanță a actelor administrative fiscale emise în formă electronică de către organele fiscale din cadrul Agenției Naționale de Administrare Fiscală, prin accesarea serviciului „Spațiul privat virtual”.”
Persoane fizice, da? Românii cu domiciliul în străinătate nu sunt persoane fizice?
Mai departe, la Subcapitolul II, articolul 11, punct 3, aflăm la fel ca şi în răspunsul primit de la ANAF, că pentru identificarea în sistem este necesar un act de identitate (care, teoretic, ar putea fi şi un permis de conducere). Un act de identitate. Nu Buletin sau Carte de identitate.
Aşa că, dragi români, dacă aveţi nevoie să accesaţi date fiscale din România, cumpăraţi-vă frumos bilet de avion şi mergeţi la ghişeu, că doar mergeţi pe banii voştri, nu pe ai lor. Şi să nu credeţi că vă veţi putea plăti dările online, fără a fi înscrişi la Spaţiul Privat. Nu, nu puteţi folosi nici Ghişeul.ro, marea majoritate a Instituţiilor înrolate cere autentificare, care autentificare nu se poate face on line dacă nu sunteţi posesori al unui card emis strict de câteva bănci din România.
Mirela Dumitraşcu
