Finlanda și Suedia par gata să se alăture NATO încă din această vară, potrivit oficialilor citați de The Times.
Astfel, alianța occidentală ar fi extinsă de la 30 la 32 de membri, ca o consecință directă a invadării Ucrainei de către Federația Rusă a președintelui Putin.
Oficialii americani au declarat că apartenența la NATO pentru ambele țări nordice a fost „un subiect de conversație și sesiuni multiple” în timpul discuțiilor dintre miniștrii de externe ai alianței de săptămâna trecută la care au participat Suedia și Finlanda.
„Cum poate fi aceasta altceva decât o gafă strategică masivă pentru Putin?”, a spus un înalt oficial american.
Finlandei este așteptată să aplice în iunie, urmată de Suedia
Sanna Marin, premierul finlandez, a declarat că este timpul ca Finlanda să-și reconsidere serios poziția față de NATO.
„Rusia nu este vecinul care am crezut că este”, a spus ea, cerând ca decizia să fie luată „în mod temeinic, dar rapid”.
„Cred că vom avea discuții foarte atente, dar nici nu ne luăm mai mult timp decât trebuie în acest proces, pentru că situația este, desigur, foarte gravă”, a continuat șefa executivului finlandez.
Totodată, Suedia efectuează o revizuire a politicii de securitate care se va finaliza până la sfârșitul lunii viitoare. „Nu exclud în niciun fel apartenența la NATO”, a spus Magdalena Andersson, premierul suedez, în urmă cu două săptămâni.
Zelenski, mesaj pentru NATO: Ucraina are nevoie de asistență militară fără restricții
Cele două țări lucrează împreună pentru a construi un consens intern, dar, subliniază oficialii, deciziile finale vor fi luate independent. Ambele se confruntă cu Rusia peste Marea Baltică, iar Finlanda împarte o graniță terestră de 830 de mile, în jur de 1500 de km.
NATO face planuri pentru a desfășura o forță militară permanentă la granițele membrilor pentru a preveni o nouă invazie rusă, pe măsură ce se adaptează la „noua realitate”.
Jens Stoltenberg, secretarul general al NATO, a declarat că acțiunile președintelui Putin au provocat „o transformare fundamentală” a coaliției militare, care ar reflecta consecințele pe termen lung ale războiului din Ucraina.
NATO urmărește o resetare pentru o „nouă normalitate”
NATO are acum 40.000 de militari sub comanda sa directă, pe flancul estic al Europei, de la Marea Baltică până la Marea Neagră. Aceasta marchează o creștere de aproape zece ori mai mare a forței sale, înainte ca Rusia să invadeze Ucraina, pe 24 februarie.
Stoltenberg a spus că puterea militară a NATO ar putea fi consolidată din nou pentru a face țările care au granițe cu Rusia și Belarus să fie capabile să respingă o eventuală invazie.
„Ceea ce vedem acum este o nouă realitate, o nouă normalitate pentru securitatea europeană”, a spus secretarul general al NATO.
„Prin urmare, acum le-am cerut comandanților noștri militari să ofere opțiuni pentru ceea ce numim o resetare, o adaptare pe termen mai lung a NATO. Mă aștept ca liderii NATO să ia decizii în acest sens atunci când se vor întâlni la Madrid, la summitul NATO din iunie.”
NATO: „Moscova nu va câștiga NICIODATĂ un război nuclear”
Aderarea la NATO pentru Finlanda și Suedia ar determina redistribuirea pe flancul de nord-vest a armatei lui Putin, care va fi nevoit să își extindă și mai mult trupele, deja grav afectate de rezistența Ucrainei și de conflictul prelungit.
Diplomații europeni subliniază că ambele țări ar spori semnificativ capacitățile NATO, în special în ceea ce privește strângerea de informații și forțele aeriene.
Rusia a avertizat cu privire la aderarea Finlandei și Suediei la NATO
„Totul se referă la descurajarea reciprocă și dacă o parte – și considerăm că NATO este o parte – ar fi mai puternică decât cealaltă, mai ales în ceea ce privește armele nucleare, atunci va fi considerată o amenințare pentru întreaga arhitectură a securității și ne va face să luăm măsuri suplimentare”, a declarat vineri, pentru Sky News, Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al lui Putin.
Potențiala mișcare a Finlandei de a se alătura NATO riscă să-i afecteze major legăturile cu Moscova, au avertizat analiștii și experții ruși.
Odinioară dușmani înverșunați în războiul de iarnă din 1939, cele două state vecine au construit de atunci un parteneriat bazat pe pragmatism și realism.
Totul s-a schimbat când Rusia a invadat Ucraina. Câteva zile mai târziu, cel mai mare cotidian din Finlanda, Helsingin Sanomat, a publicat un editorial în care admitea că „relația specială” cu Rusia este nulă. „Ceilalți piloni de bază ai securității Finlandei vor trebui, prin urmare, inevitabil să fie luați în considerare”, se arăta în editorial.
De asemenea, sprijinul pentru aderarea Finlandei la NATO a crescut la 62% în martie, o creștere cu 19% într-o lună.
Dar Rusia a spus clar că vede extinderea către granițele sale ca pe o „linie roșie”.
„Va otrăvi relațiile bilaterale”, a spus Tatiana Stanovaya, fondatorul companiei de consultanță politică R. Politik.
„Dacă asta ar fi fost acum un an, reacția ar fi cu adevărat extremă și emoționantă. Dar în situația actuală, această amenințare nu se află în fruntea listei de probleme a Rusiei”, a adăugat Stanovaya.
Ea a mai spus că Finlanda, spre deosebire de Ucraina, nu face parte din fosta Uniune Sovietică, iar Rusia nu consideră că se încadrează în sfera sa de influență.
„Este mai puțin dureros, din punct de vedere geopolitic”, a spus Stanovaya.
