Asupra lui s-au tras focuri de armă și s-au aruncat chiar și sticle incendiare. Londra l-a pus la grea încercare și i-a răpit chiar și unul dintre cei mai buni prieteni… În cele din urmă, cu multă muncă și efort, a reușit să ajungă acolo unde și-a dorit. Pe scurt, aceasta este povestea lui Sorin Mihăilescul, bodyguard la Londra.

Sorin a plecat din România în 2001, cu destinația Portugalia, în căutarea unei vieți mai bune. Nu avea să o găsească acolo, iar după 8 luni, din cauza nivelului de trai destul de scăzut și de lipsa de oportunități, a decis să se întoarcă acasă. Biletul de avion avea să-i schimbe destinul. “Mi-am luat bilet spre România cu escală în Londra, cu gândul de a mă întoarce acasă. Când am ajuns pe aeroportul londonez, în 2002 mi s-a spus că mai am de așteptat 6 ore până la avionul spre București. O femeie de la vamă mi-a spus să mă duc să mă odihnesc undeva și să mă întorc peste 6 ore. După ce mi-a adus bagajul, pe care de fapt trebuia să mi-l transfere, m-a lăsat să plec. Am stat prin aeroport puțin și atunci am început să mă întreb: de ce să nu rămân? Dacă așa a vrut Dumnezeu, dacă mi-a oferit șansa asta? Și am rămas.”

Așa a început aventura britanică a lui Sorin, una cu peripeții și eforturi supraumane în căutarea realizării personale. “În aeroport, am sunat niște prieteni care locuiau aici și am plecat la ei. La început mi-a fost foarte greu la Londra. În fiecare dimineață, împreună cu câțiva prieteni stăteam pe Cricklewood Broadway, în locul unde, zi de zi, chiar și acum, vin diferite persoane care oferă câte o zi sau două de muncă. Norocul mi-a surâs în ziua în care un irlandez a apărut acolo și mi-a oferit de lucru. Timp de 4 ani am muncit pentru el, în diverse contracte pentru Thames Water.”

În același timp, un prieten i-a găsit un job la un club de noapte. Un post de security guard, în cel mai rău famat cartier din Londra pe vremea aceea, Harlesden. “Acolo erau meru împușcături pe stradă și câte o crimă aproape în fiecare săptămână. A fost o perioadă plină de experiențe urâte… s-a tras cu arme de foc asupra noastră, am fost stropit cu benzină pe față și apoi au fost aruncate sticle incendiare asupra noastră… plus multe alte lucruri neplăcute “, povestește Sorin, care a practicat lupte grecoromane la 14 ani, iar de când este la Londra se antrenează la kick box și mma (mixed martial arts).

Eforturi răsplătite

După 4 ani de greutăți, toate eforturile și riscurile la care s-a supus aveau să se întoarcă în favoarea lui. A promovat în timp, iar de 6 ani asigură securitatea în cluburi din centrul Londrei, unde atmosfera e cât de cât mai prietenoasă. Acum conduce o echipă de security și e responsabil de siguranța cluburilor. Mai mult, “patronul clubului mi-a apreciat dăruirea și mi-a oferit și postul de șofer bodyguard personal. Pe timpul zilei, oriunde ar fi mers, în orice colț al lumii, eram alături de el”, spune Sorin.

În același timp a asigurat securitatea pentru multe vipuri, printre care Dolph Lundgren (cu care Sorin apare în fotografia de sus – n.r.), Jason Statham, Colin Salmon, Tila Tequila sau Verne Troyer. Pe de altă parte, românul nu vorbește de prea multe satisfacții când vine vorba de munca în security, iar asta, în special, pentru că, atunci când ești la treabă, “te regăsești mereu în pericol, mereu ești amenințat, mereu ai de-a face cu oameni beți și drogați”. Satisfacțiile vin la sfârșitul programului, când ai reușit să eviți orice eveniment neplăcut și știi că, mulțumită ție, un grup de oameni a putut să se bucure de o ieșire într-un club, să petreacă fără griji.

Bucurii și regrete

Noul statut al lui Sorin i-a permis să ajute și alți români, iar acest aspect îi oferă cea mai mare bucurie, dar în același timp i-a provocat și cel mai mare regret. “Cea mai mare satisfacție, de când am ajuns aici, a fost că am putut să dau o mână de ajutor și altor români să-și găsească un loc de muncă în UK, oferindu-le chiar și găzduire. În același timp, acest lucru mi-a provocat și cea mai mare tristețe. Ce regret cel mai mult este că eu l-am adus în Anglia pe Bogdan Gabriel Pădureț, tânărul care a fost împușcat anul trecut. Bogdan era ca un frate pentru mine, a muncit în security ca și mine și a fost împușcat și a murit din cauza acestei munci. Acum regret și mă gândesc deseori că, dacă nu-l aduceam aici, era și acum în viață”, spune cu tristețe românul.

Dincolo de gândurile triste, Sorin încearcă, se luptă, să rămână optimist. Povestește de dorul de România, prezent în viața sa, de prietenii cei mai buni de acasă, de familie și de speranța că într-o bună zi, după ce se vor schimba multe lucruri, se va putea întoarce să ducă o viață decentă printre ai lui. Până când acea zi va veni, Sorin își dorește să lucreze cât mai mult ca gardă de corp, specializarea sa și prin muncă să-și dezvolte o carieră în domeniu, să ajungă cât mai sus.

Florin Brătescu

Citeşte articolul in limba engleză