Deşi a înregistrat o scădere a numărului de victime prin accidente rutiere mortale, România se menţine cap de afiş, alături de Bulgaria, la nivel european, cu 97 de decese la milionul de locuitori, potrivit unui raport al Comisiei Europene, scrie Adevărul.
De exemplu, Marea Britanie înregistrează doar 27 de astfel de decese la un milion de oameni.
Asta arată cele mai recente statistici publicate de Comisia Europeană, potrivit cărora numărul morţilor de pe şosele a crescut în 2016 faţă de anul 2015, când existau 95 de victime la milionul de locuitori. Cele mai multe astfel de tragedii se produc din cauza infrastructurii deficitare de la noi. Dar de câţiva ani mai există un motiv care duce la accidente soldate cu morţi: agresivitatea şi neatenţia şoferilor români.
„Pe lângă persoanele ucise în accidentele rutiere, sunt multe altele care suferă răni serioase şi care ajung să fie afectate pe viaţă. Mai exact, cele mai multe dintre victimele care rămân în viaţă au nevoie de spitalizare continuă şi de recuperare pe termen lung, ceea ce presupune eforturi majore pentru sistemele de sănătate şi cele de asistenţă socială”, arată psihologul Ionel Simionca, vicepreşedintele Asociaţiei PsihoTrafiQ.
Cum se explică poziția ”fruntașă”
În topul european, România este surclasată doar de Bulgaria, unde anul trecut au murit 99 de persoane în urma accidentelor rutiere, la fiecare milion de locuitori. „nu cifrele contează cel mai mult, ci vieţile pierdute şi familiile îndurerate. Chiar astăzi, pe drumurile din UE îşi vor pierde viaţa 70 de persoane şi de cinci ori mai multe persoane vor suferi accidente grave”, spune şi Violeta Bulc, comisar european pentru transport. Potrivit cifrelor publicate de Comisia Europeană, discrepanţele între statele europene privind infrastructura şi siguranţa rutieră sunt majore, media europeană fiind de 50 de morţi la milionul de locuitori.
Ponderea ridicată a deceselor rutiere în România față de restul UE impune anumite precizări. Nu întotdeauna explicația este caracterul mai impetuos al șoferilor români sau bulgari.
Un prim factor explicativ este lipsa autostrăzilor. Comisia Europeană arată că doar o mică parte a deceselor au loc în accidente pe autostrăzi căci pe acestea foarte puțin accidente sunt frontale, cele mai periculoase. Lipsa autostrăzilor în România face ca o bună parte a traficului să aibă loc pe șosele pe care sensurile de circulație nu sunt separate fizic, fapt pentru care coliziunile sunt frontale și, în consecință, grave.
Pe de altă parte, lucrările de reparații prost semnalizate, gropile, inovațiile Companiei de Drumuri cum ar fi parapeți separatori de sens pe drumuri fără giratorii sau insule nesemnalizate, neiluminate în mijlocul drumului, sunt alte posibile cauze.
Starea tehnică necorespunzătoare a vehiculelor, precum lămpile arse, farurile prost reglate și lipsa verificărilor tehnice din partea Poliției, toate acestea pot fi considerate alți factori cauzatori de accidente.
Alcoolul, altă cauză
46% din cei care au murit pe şosele erau şoferi sau pasageri în maşini, 21% erau pietoni, 14% se aflau pe motocicletă şi 8% pe bicicletă. Dacă în cazul celorlalte state principalul motiv al producerii accidentelor grave a fost neatenţia, în România 5% din accidentele rutiere mortale au fost provocate de şoferii care au consumat alcool înainte de a se urca la volan, susţin specialiştii Asociaţiei PsihoTrafiQ. Potrivit acestora, reacţiile la volan ale şoferilor încetinesc simţitor direct proporţional cu creşterea alcoolemiei. Astfel, la o alcoolemie de 0,3 la mie, şoferului i se înceţoşează imaginea şi nu mai estimează corect distanţele, la o alcoolimie de 0,5 la mie, i se micşorează viteza de reacţie şi nu mai estimează corect viteza cu care conduce. La o alcoolimie de sub 0,8 la mie, imaginea scade din claritate cu 10-20%, iar sub 1,1 la mie, acuitatea vizuală se reduce cu 20-30 de procente, timpii de reacţie cresc semnificativ, are tulburări de echilibru, nu poate vorbi coerent şi capacitatea de conducere este serios afectată.
