O femeie de origine română care acum locuiește în Nottingham povestește cum a ajuns să se prostitueze la 14 ani, forțată de iubitul său care atunci avea 22 de ani.
Ajunsă în Anglia în 2016, femeia trecuse prin bordelurile din Spania pe vremea când era doar un copil.
„Ar fi trebuit să chem poliția – ar fi trebuit să fac ceva”, spune ea cu privire la faptul că a fost traficată.
Fosta prostituată a spus că vrea să-și lase trecutul în urmă și să înceapă un nou capitol din viața ei.
Cu ajutorul POW Nottingham, o organizație voluntară care susține drepturile lucrătorilor sexuali și a celor exploatați, ea speră că viața ei se poate schimba în bine.
Totul a început când ea și iubitul ei, în acel moment 22 de ani, au plecat într-o vacanță de două săptămâni în Spania.
Nu știa că odată ajunsă acolo va fi forțată să se prostitueze.
Victimă a traficului sexual, ea a declarat pentru Nottingham Post: „Aveam până la 15 clienți pe zi. Erau zile în care câștigam și 1.000 de euro pe zi. Am câștigat mulți bani, pentru că eram doar un copil și arătam diferit față de alte fete. Dar nu rămâneam cu nimic, toți banii îi lua iubitului meu.”
Românca, doar un copil la acea vreme, a fost bătut de traficant de multe ori. Uneori abuzul fizic era atât de grav încât spune că trebuia să „bea supă cu paiul”.
După nenumărate episoade de abuz, a decis să lucreze pe cont propriu.
În cele câteva luni în care a lucrat independent, a reușit să câștige suficienți bani pentru a supraviețui într-o țară străină.
La 17 ani spune că a întâlnit un alt bărbat, un spaniol, cu care a rămas gravidă și care o abuza constant.
„Lua multă cocaină. Mă bătea când sarcina era avansată – burta mea era imensă”, a spus femeia.
L-a părăsit după ce a aflat că o înșală cu o altă femeie.
„Asta m-a rănit cel mai mult, așa că am decis să vin în Marea Britanie și m-am stabilit la Nottingham pentru o vreme.”
A luat apoi legătura cu Diana Blaj, de la POW, specializată în lucrul cu lucrătoarele sexuale imigrante din toată țara.
„M-a ajutat foarte mult, am participat și la unele cursuri de engleză.”
„Am luptat pentru custodia copilului meu, dar pentru că atunci aveam doar 18 ani și nu avea un loc de muncă sau o casă pe numele meu am pierdut”, mai spune tânăra care nu și-a văzut copilul de 10 ani.
„Fiul meu este pe mâini bune, locuiește cu părinții tatălui său și i are viața pe care nu mi-aș fi putut permite să i-o ofer niciodată”, a mai declarat ea.
Diana Blaj, coordonator de informare la POW Nottingham, a adăugat: „Știu că mulți oameni judecă aceste femei, fără să înțeleagă prin ce trec. POW este o organizație bazată pe un sistem de sprijin de la egal la egal și credem în dezincriminarea lucrătorilor sexuali. Oamenii nu înțeleg că, în multe cazuri, imigranții care lucrează în industria sexului sunt mame care încearcă să-și asigure familiile, iar sărăcia din țări precum România le determină să facă acest lucru”.
