Liderii țărilor UE și ai Comisiei Europene au ajuns marți dimineață, după cele mai lungi negocieri din istoria organizației, la un acord privind planul de relansare economică post-Covid.
La capătul a 4 zile și 4 nopți de discuții foarte tensionate, s-a convenit ca Uniunea Europeană să împrumute 750 de miliarde de euro pe care să-i distribuie țărilor componente.
Aceasta este marea victorie obținută în principal de Germania și Franța, care au reușit să convingă grupul celor patru sceptici (Olanda, Austria, Danemarca, Suedia) să accepte acest plafon fabulos.
390 de miliarde, sumă nerambursabilă, 360 de miliarde împrumuturi cu dobândă aproape zero.
Discuțiile și neînțelegerile au pornit de la forma sub care urma să se acorde acești bani. Grupul celor 4 cerea ca sumele să fie acordate sub formă de împrumuturi țărilor membre, și nu sub forma granturilor nerambursabile.
Principala temere – justificată, de altfel – era că țările din Sudul continentului, care refuză să facă reformă economică și administrativă, vor cheltui ineficient niște bani împrumutați de UE „pe spatele” Olandei, Austriei, Danemarcei și Suediei, cele mai solvabile țări.
„Cei 4 frugali”, așa cum au fost numiți opozanții planului, sunt singurii din UE care au economia în clasa AAA, iar împrumuturile pe care le va face Comisia Europeană vor avea dobânzi foarte mici în principal datorită acestor țări. Liderii „celor 4 frugali” au obiectat că, în timp ce ei și-au stăpânit corupția și au administrat judicios resursele, reușind să-și facă economiile performante, alții (aluzie mai ales la Italia și Grecia) s-au îndatorat ineficient, direcționând resursele către acțiuni populiste, fără să lupte cu corupția și să-și reformeze instituțiile.
Brexit: Majoritatea britanicilor doresc ca țara să revină în Uniunea Europeană
Până la urmă, s-a bătut palma pentru următoarea formulă: 390 de miliarde de euro acordate țărilor membre sub formă de granturi nerambursabile și 360 de miliarde de euro împrumuturi la dobânzi foarte mici (aproape zero).
România ar urma să primească 79,9 de miliarde de euro, din care 33 de miliarde în planul de redresare economică. E cea mai mare sumă de care a dispus vreodată țara noastră pentru modernizare
Conform tabelului inițial publicat astă-primăvară de Comisia Europeană, României îi revin 33 de miliarde de euro din acești 750 de miliarde. Banii nu sunt însă pentru măriri de salarii și pensii, ci vor putea fi folosiți exclusiv la dezvoltarea țării: autostrăzi, căi ferate, aeroporturi, școli, spitale, ecologizarea mediului, reforma Administrației, a Învățământului și Educației etc.
Este cea mai mare sumă de care a dispus vreodată țara noastră pentru a investi în modernizare și o ocazie unică de a recupera, practic pe gratis, decalajul care ne separă de Occident.
Există și niște condiții pe care țările vor trebui să le respecte, pentru a primi acești bani, dar niciuna nu este absurdă. Printre altele, se cere respectarea statului de drept.
Cele 750 de miliarde din planul de relansare economică post-Covid se alătură celor 1.074 de miliarde de euro reprezentând bugetul pe următorii 7 ani din Cadrul Financiar Multianual al Uniunii Europene.
Suma care va ajunge la cele 27 de state membre se ridică, așadar, la un total de 1.820 de miliarde, în următorii 7 ani. Suma cuvenită României din acest total ar fi de 79,9 de miliarde de euro.
Anunțul istoric a fost făcut, marți dimineață, de Charles Michel, președintele Consiliului European, care a transmis pe Twitter: „Acord!”. Înțelegerea s-a semnat la ora locală 5.30, iar la conferința de presă care a urmat, același Michel a exclamat: „Am reușit! Europa este puternică! Europa este unită!”. Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene, a adăugat că, dacă în general UE e acuzată că ia deciziile cam târziu, nu e cazul și acum: „Am negociat timp de 4 zile și nopți, peste 90 de ore, dar a meritat”.
„Zi istorică pentru Europa”, a scris pe Twitter și Emmanuel Macron, președintele Franței și unul dintre artizanii acordului, alături de cancelarul german Angela Merkel.
