Deputatul PNL Matei Dobrovie a vizitat Londra, în calitate de membru al Comisiei pentru comunitățile de români din afara granițelor țării. Între problemele semnalate de comunitate, cea mai importantă este legată de serviciile consulare. Eliminarea taxelor consulare dus la o creștere a cererilor de servicii și la o suprasolicitare/aglomerare a consulatelor, iar reintroducerea taxelor consulare la nivelul celor din țară ar putea fi o soluție, afirmă deputatul Matei Dobrovie.
«Săptămâna trecută am făcut o vizită de lucru în Marea Britanie, ca membru al Comisiei pentru comunitățile de români din afara granițelor țării, legată de drepturile românilor în contextul Brexitului. Am avut discuții cu parlamentari britanici, cu viceprimarul Londrei, reprezentanți ai Ministerului de Interne, care se ocupă de schema settled status, cu ONG-uri care oferă ajutor est-europenilor căzuți victime ai sclaviei moderne, cu Inspecția Muncii și poliția care se ocupă de combaterea acestui fenomen. Nu în ultimul rând m-am întâlnit și cu reprezentanții comunității românești, cu care am discutat despre problemele care-i dor precum: eliminarea taxelor consulare care a dus la o creștere a cererilor de servicii și la o suprasolicitare/aglomerare a consulatelor, clarificarea misiunii centrelor comunitare, dificultățile în obținerea settled status și combaterea exploatării prin muncă.
Pe baza întâlnirilor avute, voi înainta următoarele recomandări către Ministerul de Externe, Ministerul de Interne, Ministerul Muncii și Ministerul pentru Românii de Pretutindeni:
1. Suplimentarea liniilor de telefon la consulate de tip call-center
2. Reintroducerea taxelor consulare, care să aibă același cuantum în străinătate ca și în țară – în momentul de față consulatele sunt suprasolicitate dat fiind că cererea de servicii a crescut, dar nu sunt bani, personal sau spațiu suficient pentru a o satisface (120.000 de servicii consulare a făcut la Londra un singur oficiu consular)
3. Efectuarea unui audit la activitatea consulatelor pentru a vedea unde este nevoie de spații mai mari, care sunt costurile etc.
4. Centrele comunitare să fie înființate mai ales în comunitățile istorice din afara granițelor, nu în diaspora economică. Acolo este nevoie mai mare de menținerea identității lingvistice, culturale și etnice, iar componenta culturală este esențială. În diaspora în schimb mult mai importantă este componenta de informare în legătură cu drepturile și obligațiile, cu legislația statului respectiv, cu posibile oportunități de întoarcere în România, în privința riscurilor exploatării prin muncă.
5. Externalizarea unor servicii consulare către firme/ONG-uri licențiate de MAE în acest sens pentru a degreva consulatele. Astfel românii nu ar trebui să se deplaseze pe distanțe mari și ar fi eliminate costuri de spațiu și timp.
6. Finanțarea unor asociații cu bună reputație care să informeze românii despre cum pot aplica și ce înseamnă settled status, după modelul Primăriei Londrei
7. Traducerea și distribuirea în comunitățile românești din Regat de către Ambasada României în Marea Britanie a broșurilor realizate de DEXEU și Home Office legate de settled status.
8. Semnarea de către România/MAE a apelului premierului Theresa May de combatere a sclaviei moderne, demersul lansat la nivel ONU, și analizarea introducerii acestui termen umbrelă în legislația românească.
”După 3 ani de stat în Londra, m-am stabilit în Austria și sunt foarte bucuros că am facut asta”
9. Susținerea demersurilor de găsire a unui spațiu adecvat pentru Biserica Ortodoxă Sfântul Gheorghe din Londra prin discuții cu Consiliul Local, dat fiind că Biserica este foarte importantă pentru coeziunea, informarea și menținerea identității românilor.
10. Implicarea preoților/parohilor români din Marea Britanie și a celor din România în sesiuni de informare privind riscurile legate de exploatarea prin muncă, inclusiv în campania MRP ”Informare acasă, Siguranță în lume” + implicarea celor din Marea Britanie în sesiuni de informare privind obținerea settled status și a drepturilor românilor în contextul Brexit
11. Formarea unui grup de lucru între Ministerul Român de Interne și Home Office pentru elaborarea unei strategii de combatere a sclaviei moderne
12. Semnarea unui memorandum de înțelegere și cooperare între Gangmasters&Labour Abuse Authority (GLAA) și Inspecția Muncii din România, eventual ca parte a acestei strategii
13. Susținerea la nivelul UE27 a necesității de a ridica în dialogul cu Marea Britanie problema emiterii unui document fizic de rezidență care să ateste settled status, astfel încât să fie ușor pentru români/cetățenii UE să-și dovedească statutul legal și să fie împiedicate eventuale abuzuri sau tratamente discriminatorii din partea angajatorilor sau autorităților.
14. Necesitatea înființării unui fond de asistență juridică /reprezentare în instanță pentru victime ale violenței domestice și cazuri de litigii familiale în care copiii sunt luați de Serviciile de protecție a copilului.»
Băncile din Marea Britanie reduc ratele ipotecare. Un prilej bun să vă luați o casă
